miercuri, 9 iulie 2014
vineri, 27 iunie 2014
De-ar fi viata de vanzare,
as pastra la purtator
trupul meu de lup de mare,
dar i-as pune alt motor;
cu o inima nebuna
sa se tina de prostii,
iar atunci cand se consuma
sa o trec pe baterii.
De-ar fi viata de vanzare
eu mi-as vinde anii mei
si-as pastra in buzunare
doar pe primii 23.
Mi-as lua iar loveluri verde
de-acum 35 de ani,
ani ce nu mi i-as mai pierde
sa-i astept pe-americani.
R. toamna a venit, piesa s-a sfarsit
iesi din scena acum, paiata...
teatrul este gol, viata e un rol
fir-ar mama ei de viata
De-ar fi viata de vanzare,
ce-as mai bea cu toti ai mei
zeci de lazi de corabioare
Murfatlar de 12 lei.
Si pe mama mea saraca,
ce-a crescut un vagabond,
as plati-o sa ma faca
inca-o data dar mai blond.
sase fete papusele
tinere as adopta,
si pe toate in lovele
de-alea verzi le-as imbraca.
si de-ar cadea la pace
cu alti italieni romani,
cand o fi sa se dezbrace
sa le para rau de bani.
De-ar fi viata de vanzare
n-as trai in viitor,
ca e plictiseala mare
sa ramai nemuritor.
dar as face eu ce-as face
sa raman intinerit,
doar o zi
fiindca mi-ar place
sa mor tanar si iubit.
hai prieteni, hai in piata,
ca azi nu ma uit la bani;
sa va cumpar cate-o viata,
sa fac cinste la golani.
de s-o-ncinge cheful mare
haideti toti la masa mea,
daca viata-i de vanzare
sa ne batem joc de ea!
Versuri Jean Constantin - Mama ei de viata
De-ar fi viata de vanzare, as pastra la purtator Trupul meu de lup de mare, dar as pune alt motor Cu o inima nebuna Sa se tina de prostii Iar atunci cand se consuma sa o trec pe baterii De-ar fi viata de vanzare Eu mi-as vinde anii mei Si-as pastra in buzunare doar pe primii 23 Mi-as lua iar ? verde De-acum 35 de ani Ani ce nu mi i-as mai pierde Sa-i astept pe-americani Toamna a venit, piesa s-a sfarsit Iesi din scena acum paiata Teatrul este gol, viata e un rol Fir-ar mama ei de viata!` De-ar fi viata de vanzare Ce-as mai bea cu toti ai mei Zeci de lazi de corabioare Murfatlar de zeci de lei Si pe mama mea saraca Ce-a crescut un vagabond As plati-o sa ma faca Inca-o data dar mai blond Sase fete papusele, tinere as adopta Si pe toate in lovele de-alea verzi le-as imbraca Si daca-ar cadea la pace cu alti italieni romani Cand o fi sa se dezbrace Sa le para rau de bani Toamna a venit, piesa s-a sfarsit Iesi din scena acum paiata Teatrul este gol, viata e un rol Fir-ar mama ei de viata!` De-ar fi viata de vanzare N-as trai in viitor Ca e plictiseala mare sa ramai nemuritor Dar as face eu ce-as face sa raman intinerit Doar o zi, fiindca mi-ar place Sa mor tanar si iubit Hai prieteni, hai in piata Ca azi nu ma uit la bani Sa va cumpar cate-o viata Sa fac cinste la golani Sa incingem cheful mare, haideti toti la masa mea Daca viata-i de vanzare, sa ne batem joc de ea! Toamna a venit, piesa s-a sfarsit Iesi din scena acum paiata Teatrul este gol, viata e un rol Fir-ar mama ei de viata!`
LA CARCIUMA DIN CARTIER
UNDE SE CANTA SI SE BEA
VREAU ASTA SEARA SA PETREC
CU AMINTIRI DIN VIATA MEA
AM MAI FACUT CATE-O BETIE
AM MAI IUBIT NISTE FEMEI
SI M-AM VANDUT LA GALERIE
PENTR-UN BILET DE CATIVA LEI
REF: SUNT VAGABONDU' VIETII MELE
CA INTR-UN FILM CU RASCAPUR
MATURATOR DE PRAF DE STELE
SI CUSURGIU FARA CUSUR
IAR CAND ADORM SPRE DIMINEATA
IMI REPROSEZ DE LA-NCEPUT
CA N-AM LUAT TOTUL DE LA VIATA
SI NU I-AM DAT CAT AS FI VRUT
AM FOST SI PRINT SI CERSETOR
UN TRADATOR UN OM CINSTIT
NUMAI CU VIATA DE ACTOR
EU NICIODATA N-AM GLUMIT
AM MAI SI RAS DE-O NEROZIE
AM FOST BOGAT AM FOST FALIT
SI-N TOATA -A LUMII NEBUNIE
EU PUBLICUL MI L-AM IUBIT
Versuri Jean Constantin - Mama ei de viata
De-ar fi viata de vanzare, as pastra la purtator Trupul meu de lup de mare, dar as pune alt motor Cu o inima nebuna Sa se tina de prostii Iar atunci cand se consuma sa o trec pe baterii De-ar fi viata de vanzare Eu mi-as vinde anii mei Si-as pastra in buzunare doar pe primii 23 Mi-as lua iar ? verde De-acum 35 de ani Ani ce nu mi i-as mai pierde Sa-i astept pe-americani Toamna a venit, piesa s-a sfarsit Iesi din scena acum paiata Teatrul este gol, viata e un rol Fir-ar mama ei de viata!` De-ar fi viata de vanzare Ce-as mai bea cu toti ai mei Zeci de lazi de corabioare Murfatlar de zeci de lei Si pe mama mea saraca Ce-a crescut un vagabond As plati-o sa ma faca Inca-o data dar mai blond Sase fete papusele, tinere as adopta Si pe toate in lovele de-alea verzi le-as imbraca Si daca-ar cadea la pace cu alti italieni romani Cand o fi sa se dezbrace Sa le para rau de bani Toamna a venit, piesa s-a sfarsit Iesi din scena acum paiata Teatrul este gol, viata e un rol Fir-ar mama ei de viata!` De-ar fi viata de vanzare N-as trai in viitor Ca e plictiseala mare sa ramai nemuritor Dar as face eu ce-as face sa raman intinerit Doar o zi, fiindca mi-ar place Sa mor tanar si iubit Hai prieteni, hai in piata Ca azi nu ma uit la bani Sa va cumpar cate-o viata Sa fac cinste la golani Sa incingem cheful mare, haideti toti la masa mea Daca viata-i de vanzare, sa ne batem joc de ea! Toamna a venit, piesa s-a sfarsit Iesi din scena acum paiata Teatrul este gol, viata e un rol Fir-ar mama ei de viata!`
TRAIRI
AVEM MEREU SPERANTA SPRE MAI BINE,CAUTAM IN STANGA SI DREAPTA ILUZII... SI ADEVARUL E LANGA NOI!
CIUDATA TRAIRE!
AGLOMERARE DE SENTIMENTE SI ZVACNIRI
CAUTAM!
CAUTAM!!
GANDIM!
SUFERIM!!
JUDECAM!!
MINTEA E INVALUITA IN GANDURI MIZERABILE!
DORM?
TRAIESC?
OARE DE CE NU AVEM CREDINTA SUFLETULUI CA DRAGOSTEA E VESNICA!!!!!!!!!!!
M-AM TREZIT! SI ESTI LANGA SUFLETUL MEU! SI STIU CA ESTI BAZA MEA!
"Da, te iubesc
Cum n-am iubit pe altcineva
Eu te iubesc
Esti nebunia mea
Da, te iubesc"
CIUDATA TRAIRE!
AGLOMERARE DE SENTIMENTE SI ZVACNIRI
CAUTAM!
CAUTAM!!
GANDIM!
SUFERIM!!
JUDECAM!!
MINTEA E INVALUITA IN GANDURI MIZERABILE!
DORM?
TRAIESC?
OARE DE CE NU AVEM CREDINTA SUFLETULUI CA DRAGOSTEA E VESNICA!!!!!!!!!!!
M-AM TREZIT! SI ESTI LANGA SUFLETUL MEU! SI STIU CA ESTI BAZA MEA!
"Da, te iubesc
Cum n-am iubit pe altcineva
Eu te iubesc
Esti nebunia mea
Da, te iubesc"
Nici nu mai cred ca te-am iubit vreodata
E prea tarziu sa-mi amintesc
Sau prea devreme
Sint fericita ca traiesc
Fara ochii tai
Mi-ai lua totul daca ai putea
Dar speranta nu mi-o poti lua
Tu nu vezi ca mai traiesc
Mi-e bine
Te parasesc in mintea mea, a mia oara
Eu am iesit din jocul tau si nu-mi pare rau
Mi-ai lua totul daca ai putea
Libertatea nu mi-o poti lua
Fac ce vreau cu viata mea
Refren:
Nici nu mai cred ca te-am iubit vreodata
Poate am visat, dar m-am trezit
La ce bun sa-ti mai spun cat am indurat, cu tine?
Mi-ar placea sa cred ca nici n-ai existat!
Peste iubirile ce mor
Se asterne timpul
Insa greselile ne dor
Doamne, cat ne e dor!
Vindecarea vine incet
Dar greseala nu o mai repet
Bun ramas, iubirea mea!
Refren: bis (3 x)
La ce bun sa-ti mai spun cat am indurat,
cu tine?
Mi-ar placea sa cred
Ca nici n-ai exïstat. (2x)
mi-e dor de tine
Te cunosc de-o vesnicie imi vorbeai candva doar mie
De la tine stiu tot cine sunt si ce pot ce e viata tu m-ai invatat
Ai plecat in lumea mare si plecarea ta ma doare
As da vremea inapoi sa fim iarasi noi doi cand mi-e teama ca tu m-ai uitat.
Refren : Mi-e dor de tine iubire sfanta
As face totul sa-ti fie bine
Mi-e dor de tine ca de-o minune
In orice clipa mi-e dor de tine.
Viata nu ne-a fost banala, nici saraca nici regala
Am trait inzecit pentru ca ne-am iubit a mers totul atat de firesc
Stiu acum ce-i fericirea si respectul si iubirea
Cand mi-e sufletul trist ca sa simt ca exist inchid ochii si tie-ti vorbesc.
Refren: Mi-e dor de tine iubire sfanta
As face totul sa-ti fie bine
Mi-e dor de tine ca de-o minune
In orice clipa mi-e dor de tine.
Mi-e dor de tineeeeeeee daaaaa daaaaaaa daaaaaaaaaaaa
Mi-e dor de tineeeeeeeeeeeeeeeee.
Mi-e dor, mi-e dor de tine iubire sfanta
As face totul, as face totul sa-ti fie bine
Mi-e dor, mi-e dor de tine ca de-o minune
In orice clipa mi-e dor, mi-e dor de tïne.
De la tine stiu tot cine sunt si ce pot ce e viata tu m-ai invatat
Ai plecat in lumea mare si plecarea ta ma doare
As da vremea inapoi sa fim iarasi noi doi cand mi-e teama ca tu m-ai uitat.
Refren : Mi-e dor de tine iubire sfanta
As face totul sa-ti fie bine
Mi-e dor de tine ca de-o minune
In orice clipa mi-e dor de tine.
Viata nu ne-a fost banala, nici saraca nici regala
Am trait inzecit pentru ca ne-am iubit a mers totul atat de firesc
Stiu acum ce-i fericirea si respectul si iubirea
Cand mi-e sufletul trist ca sa simt ca exist inchid ochii si tie-ti vorbesc.
Refren: Mi-e dor de tine iubire sfanta
As face totul sa-ti fie bine
Mi-e dor de tine ca de-o minune
In orice clipa mi-e dor de tine.
Mi-e dor de tineeeeeeee daaaaa daaaaaaa daaaaaaaaaaaa
Mi-e dor de tineeeeeeeeeeeeeeeee.
Mi-e dor, mi-e dor de tine iubire sfanta
As face totul, as face totul sa-ti fie bine
Mi-e dor, mi-e dor de tine ca de-o minune
In orice clipa mi-e dor, mi-e dor de tïne.
miercuri, 25 iunie 2014
sâmbătă, 7 iunie 2014
vineri, 30 mai 2014
1. Eu sunt Domnul Dumnezeul Tau; sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.
2. Sa nu-ti faci chip cioplit, nici alta asemanare, nici sa te inchini lor.
3. Sa nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert.
4. Adu-ti aminte de ziua Domnului si o cinsteste.
5. Cinsteste pa tatal tau si pe mama ta, ca bine sa-ti fie si multi ani sa traiesti pe pamant.
6. Sa nu ucizi.
7. Sa nu fii desfranat.
8. Sa nu furi.
9. Sa nu ridici marturie mincinoasa impotriva aproapelui tau.
10. Sa nu poftesti nimic din ce este al aproapelui tau. (Iesirea 20, 2-17)
2. Sa nu-ti faci chip cioplit, nici alta asemanare, nici sa te inchini lor.
3. Sa nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert.
4. Adu-ti aminte de ziua Domnului si o cinsteste.
5. Cinsteste pa tatal tau si pe mama ta, ca bine sa-ti fie si multi ani sa traiesti pe pamant.
6. Sa nu ucizi.
7. Sa nu fii desfranat.
8. Sa nu furi.
9. Sa nu ridici marturie mincinoasa impotriva aproapelui tau.
10. Sa nu poftesti nimic din ce este al aproapelui tau. (Iesirea 20, 2-17)
Intru imparatia Ta cand vei veni, pomeneste-ne pe noi. Doamne.
1. Fericiti cei saraci cu duhul, ca acelora este imparatia cerurilor.
2. Fericiti cei ce plang, ca aceia se vor mangaia.
3. Fericiti cei blanzi, ca aceia vor mosteni pamantul.
4. Fericiti cei ce flamanzesc si inseteaza de dreptate, ca aceia se vor satura.
5. Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui.
6. Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu.
7. Fericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.
8. Fericiti cei prigoniti pentru dreptate, ca aacelora este imparatia cerurilor.
9. Fericiti veti fi va vor ocari si va vor prigoni vor zice tot cuvantul rau impotriva voastra, mintind, pentru Mine. Bucurati-va si va veseliti, ca plata voastra multa este in ceruri. (Matei 5, 3-12)
1. Fericiti cei saraci cu duhul, ca acelora este imparatia cerurilor.
2. Fericiti cei ce plang, ca aceia se vor mangaia.
3. Fericiti cei blanzi, ca aceia vor mosteni pamantul.
4. Fericiti cei ce flamanzesc si inseteaza de dreptate, ca aceia se vor satura.
5. Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui.
6. Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu.
7. Fericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.
8. Fericiti cei prigoniti pentru dreptate, ca aacelora este imparatia cerurilor.
9. Fericiti veti fi va vor ocari si va vor prigoni vor zice tot cuvantul rau impotriva voastra, mintind, pentru Mine. Bucurati-va si va veseliti, ca plata voastra multa este in ceruri. (Matei 5, 3-12)
Despre necazuri
Rabdarea necazurilor e semnul cunostintei adevarate;
la fel neinvinovatirea oamenilor pentru nenorocirile tale proprii (Sf.
Marcu Ascetul).
Cel ce socoteste necazurile venite
dinafara ca aduse de dreptatea lui Dumnezeu, acela, cautand pe Domnul, a
aflat deodata cu dreptatea lui si cunostinta (Sf. Marcu Ascetul).
Mustrarea este o doctorie a iubirii dumnezeiesti fata de oameni (Sf. Clement Alexandrinul).
In durerile fara voie se ascunde mila lui Dumnezeu,
care atrage la pocainta pe cel ce le rabda si izbaveste de chinurile
vesnice (Sf. Marcu Ascetul).
Omul care rabda necazurile cu inima buna si cu multumire va lua cununa nestricaciunii, virtutea si mantuirea.
Iar stapanirea maniei, limbii, pantecelui si placerilor e de cel mai mare ajutor sufletului (Sf. Antonie cel Mare).
Cel ce se impotriveste necazurilor, se razboieste
fara sa stie cu porunca lui Dumnezeu. Iar cel ce primeste intru
cunostinta adevarata, acela rabda pe Domnul, cum zice Scriptura (Sf.
Marcu Ascetul).
Nu zice ca cel izbavit de patimi nu mai poate avea
necazuri. Caci chiar daca nu pentru el, e dator totusi sa aiba necazuri
pentru aproapele (Sf. Marcu Ascetul).
Categoria: Viata in duh filocalic - antologie filocalica - Ignatie Monahul
Despre mandrie
Mandria este mama viciilor, din pricina careia si diavolul s-a facut diavol, nefiind astfel mai inainte (Sf. Isaac Sirul).
Mandria este lipsa cunoasterii lui Dumnezeu (Sf. Maxim Marturisitorul).
Mandria este primul pui al diavolului (Avva Evagrie Ponticul).
Mandria este iubirea de sine pana la dispretuirea lui
Dumnezeu, smerenia este iubirea lui Dumnezeu pana la dispretuirea de
sine (Fericitul Augustin).
Este mai buna infrangerea cu smerenie, decat biruinta cu mandrie (Patericul).
Cand patimile s-au potolit, vine mandria, iar aceasta se intampla fiindca n-au fost taiate pricinile (Cuviosul Isihie Sinaitul).
Toate pacatele sunt urate inaintea lui Dumnezeu, dar cel mai uracios pacat este mandria (Sf. Antonie cel Mare).
Daca va incepe sa te stapaneasca mandria, adu-ti
aminte cum din cauza ei pier toate roadele virtutii si ea va fugi de la
tine (Avva Isaac Pustnicul).
Mandria nu-i un semn al belsugului
in virtute, caci, precum multe fructe inclina crengile pomului la
pamant, tot asa prisosul virtutii creeaza un sentiment smerit (Sf. Nil
Ascetul).
Nu te ridica la inaltime, ca sa nu cazi in adancime (Sf. Grigorie Teologul).
Mandria este defaimare de Dumnezeu, iar trufia este defaimare de oameni (Sf. Teofilact).
Mandria este intaia nascuta a mortii. Ea a omorat pe ingeri in cer si pe Adam pe pamant (Sf. Grigorie Dialogul).
Slava desarta este alungata de lucrarea in ascuns,
iar mandria de vointa de a pune pe seama lui Dumnezeu toate ispravile
(Sf. Maxim Marturisitorul).
Cand cazi, suspina, iar cand sporesti, nu te ingamfa (Sf. Nil Sinaitul).
Pe cel smerit multi il iubesc, iar pe cel mandru si infumurat il urasc si oamenii care au acelasi duh de mandrie (Avva Iacov).
Sa gresesti si sa gandesti multe despre tine este mai rau decat pacatul insusi (Sf. Ioan Hrisostom).
Cel ce zideste pe propria sa putere cade, precum cade
si se pravaleste la pamant cel ce calca pe panza de paianjen (Sf. Nil
Ascetul).
Multi au dezbracat toate hainele de piele. Dar pe cea
de pe urma, cea a slavei desarte, numai cei ce au dispretuit-o pe maica
ei, adica dorinta de a-si placea lor (Avva Ilie Ecdicul).
Trufia produce o cugetare confuza, intrucat ea consta
in doua nestiinte: a ajutorului lui Dumnezeu si a neputintei proprii
(Sf. Isaac Sirul).
Cel ce se mandreste cu darurile naturale, adica cu
mintea ascutita, cu usurinta priceperii, cu iuteala judecatii si cu alte
capacitati capatate fara munca, acela nu va primi niciodata bunatatile
supranaturale. Caci cel ce este necredincios in cele putine va fi
necredincios si plin de slava desarta si in cele multe (Sf. Ioan
Scararul).
Stralucirea fulgerului arata de mai inainte bubuitura
tunetului, iar slava desarta, prin aparitia ei, vesteste mandria (Sf.
Nil Sinaitul).
Mare este inaltimea smeritei cugetari; adanca este
prapastia inaltei cugetari si de aceea va sfatuiesc sa o iubiti pe
prima, sa nu cadeti in cea de-a doua (Avva Isidor).
Tu, Doamne, Te impotrivesti celor mandri. Dar ce
mandrie mai mare ar putea exista decat afirmatia prosteasca ca as fi din
fire ceea ce Esti Tu ? (Fericitul Augustin).
Trei gropi ne sapa noua demonii: intai dau lupta
impotriva noastra pentru a ne opri de a face binele; al doilea, daca nu
reusesc, cauta sa ne abata si sa faptuim binele fara Dumnezeu; daca nici
asa nu reusesc, intrebuinteaza a treia groapa: ne lauda pentru binele
faptuit, ca sa ne umflam de mandrie (Sf. Ioan Scararul).
Mandria este ca o umflatura a sufletului plina de noroi; daca e coapta, se sparge si pricinueste multa scarba (Sf. Nil Ascetul).
Mandria este o otrava care ucide nevinovatia (Fericitul Augustin).
Mandria este semnul osandei (Evagrie Ponticul).
Dupa cum cineva nu nimiceste numai un madular al
trupului, ci intreg trupul, asa si mandria nu strica numai o parte a
sufletului, ci intreg sufletul (Sf. Casian Romanul).
Doboara-ti gandul inaltarii mintii inainte de a te dobori el pe tine (Sf. Efrem Sirul).
Categoria: Viata in duh filocalic - antologie filocalica - Ignatie Monahul
joi, 29 mai 2014
De cate ori am fost intre oameni, mai mic om m-am intors acasa
1 Fa-te necunoscut de oameni, atat cat iti este cu putinta.
2 Fereste-te de intalnirile cu cei care te pot ispiti, ca de prietenia cu diavolul.
3 Fugi de locuri alunecoase spre pacat.
4 Instrainarea de lume este sa fii precum un caine: cand esti chemat sa vii, cand esti alungat sa te duci, deloc mahnindu-te.
5 Intalnirile cu oamenii usuca florile virtutilor.
6 Mangaierile de la oameni le pierd pe cele de la Dumnezeu.
7 Prietenii sunt multi, dar la vreme buna.
8 Stai mai bine cu cei dispretuiti, decat cu cei trufasi.
9 Stai printre oameni ca si cum ai fi murit fata de ei si fii cu ei ca si cum n-ai fi.
10 Supune-te celor ce te conduc si nu te amesteca cu ei.
11 “Petrecerea noastra in ceruri este” (Filipeni 3, 20)
12 De cate ori am fost intre oameni, mai mic om m-am intors acasa.
13 Dragoste in inima ta sa ai catre tot omul; dar prietesug cu fie-cine e de prisos.
14 Este mai lesne a sedea inchis in casa, decat a putea petrece fara pacat afara.
15 In chilia ta vei gasi ceea ce ai pierdut in lume. Chilia locuita neintrerupt este placuta, iar cea des parasita naste uratul.
16 In singuratate si tacere sporeste sufletul cel evlavios si descopera adancul Scripturilor. Aici el afla izvor de lacrimi, cu care se spala si se curata in toate noptile, si se face prieten mai de aproape al Facatorului sau. Caci de acela ce traieste cat mai departe de zgomotul oamenilor, se va apropia Dumnezeu cu sfintii sai ingeri.
17 Nimeni nu se arata fara primejdie in lume, daca nu-i place a sedea in singuratate.
18 Nu deschide inima ta la tot omul, ci pasul tau spune-l omului intelept si temator de Dumnezeu.
19 Obiceiul cu obicei se biruieste. De-ai sti a lasa pe oameni in pace, curand te-ar lasa si ei in voia ta.
20 Petrecere deschisa sa doresti numai cu Dumnezeu si de cea a oamenilor te fereste; aduna-te mai ales cu cei smeriti, simpli si virtuosi.
21 Poftele trupului te trag la plimbare. Pentru ce vrei a vedea, ceea ce nu-ti este iertat a avea? Iesirea vesela, adeseori naste intoarcere trista; si vesela petrecere de seara, aduce o dimineata mahnita.
22 Sfintii, cat le sta in putinta, ocoleau adunarile oamenilor si voiau mai bine a sluji lui Dumnezeu in singuratate.
„Viata in duh filocalic” (Antologie filocalica alcatuita de Ignatie Monahul
2 Fereste-te de intalnirile cu cei care te pot ispiti, ca de prietenia cu diavolul.
3 Fugi de locuri alunecoase spre pacat.
4 Instrainarea de lume este sa fii precum un caine: cand esti chemat sa vii, cand esti alungat sa te duci, deloc mahnindu-te.
5 Intalnirile cu oamenii usuca florile virtutilor.
6 Mangaierile de la oameni le pierd pe cele de la Dumnezeu.
7 Prietenii sunt multi, dar la vreme buna.
8 Stai mai bine cu cei dispretuiti, decat cu cei trufasi.
9 Stai printre oameni ca si cum ai fi murit fata de ei si fii cu ei ca si cum n-ai fi.
10 Supune-te celor ce te conduc si nu te amesteca cu ei.
11 “Petrecerea noastra in ceruri este” (Filipeni 3, 20)
12 De cate ori am fost intre oameni, mai mic om m-am intors acasa.
13 Dragoste in inima ta sa ai catre tot omul; dar prietesug cu fie-cine e de prisos.
14 Este mai lesne a sedea inchis in casa, decat a putea petrece fara pacat afara.
15 In chilia ta vei gasi ceea ce ai pierdut in lume. Chilia locuita neintrerupt este placuta, iar cea des parasita naste uratul.
16 In singuratate si tacere sporeste sufletul cel evlavios si descopera adancul Scripturilor. Aici el afla izvor de lacrimi, cu care se spala si se curata in toate noptile, si se face prieten mai de aproape al Facatorului sau. Caci de acela ce traieste cat mai departe de zgomotul oamenilor, se va apropia Dumnezeu cu sfintii sai ingeri.
17 Nimeni nu se arata fara primejdie in lume, daca nu-i place a sedea in singuratate.
18 Nu deschide inima ta la tot omul, ci pasul tau spune-l omului intelept si temator de Dumnezeu.
19 Obiceiul cu obicei se biruieste. De-ai sti a lasa pe oameni in pace, curand te-ar lasa si ei in voia ta.
20 Petrecere deschisa sa doresti numai cu Dumnezeu si de cea a oamenilor te fereste; aduna-te mai ales cu cei smeriti, simpli si virtuosi.
21 Poftele trupului te trag la plimbare. Pentru ce vrei a vedea, ceea ce nu-ti este iertat a avea? Iesirea vesela, adeseori naste intoarcere trista; si vesela petrecere de seara, aduce o dimineata mahnita.
22 Sfintii, cat le sta in putinta, ocoleau adunarile oamenilor si voiau mai bine a sluji lui Dumnezeu in singuratate.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)